marți, 31 decembrie 2013

URARE DE ANUL NOU

"E cumpăna dintre ani! Să privim înapoi cu iertare, înainte cu speranţă, în jos cu înţelegere şi în sus cu recunoştinţă! Speranţa să vă deschidă poarta spre un An Nou plin de bucurii şi împliniri"



BIROUL OPERATIV SLI SM!
președinte,
prof. Victor Oprea
 

 

marți, 17 decembrie 2013

FSLI sesizează Avocatul Poporului privind neconstituționalitatea unor articole din Legea Dialogului Social



Domnului prof. univ. dr. CRIŞU ANASTASIU Avocatul Poporului,

Bucureşti, Strada Eugeniu Carada nr.3, sector 3,

     Federaţia Sindicatelor Libere din învăţământ, în numele celor peste 172.000 de membri de sindicat ale căror drepturi şi interese le reprezintă, în temeiul prevederilor art. 28 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vă adresează rugămintea de a sesiza Curtea Constituţională a României cu privire la neconstituţionalitatea prevederilor art. 195 alin. (1) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată în Monitorul Oficial al României - Partea I nr. 625/31.08.2012, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu dispoziţiile art. 13 lit. f) din Legea nr. 35/1997, privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Apreciem că dispoziţiile art. 195 alin. (1) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt neconstituţionale, fiind emise cu încălcarea prevederilor art. 11, art. 20, art. 43 şi art. 53 din Constituţia României, republicată, deoarece:
I.     Dreptul la grevă cunoaşte o consacrare internaţională:
El este stipulat expres în art. 8 pct. 1 lit. d) din Pactul Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, ratificat de România prin Decret nr. 212/1974, (parte a dreptului intern, potrivit art. 11 alin. (2) din Constituţia României, republicată) care prevede: „7. Statele părţi la prezentul pact se angajează să asigure., dreptul la grevă, exercitat în conformitate cu legile fiecărei ţări."
Deşi nici una dintre convenţiile sau recomandările Organizaţiei Internaţionale a Muncii nu se referă nici expres, nici exclusiv la dreptul la grevă, aşa cum s-a arătat în literatura de specialitate, dreptul la grevă se fondează pe art. 3 din Convenţia O.I.M. nr. 87/1948 privind libertatea sindicală şi apărarea dreptului sindical, ratificată de România prin Decretul nr. 213/1957, potrivit căruia „Organizaţiile de muncitori şi patroni au dreptul să-şi elaboreze statutele şi regulamentele administrative, să-şi aleagă liber reprezentanţii lor, să-şi organizeze gestiunea şi activitatea şi să-şi formuleze programul de acţiune", coroborat cu art. 10 din Convenţie, conform căruia „....termenul "organizaţie" înseamnă orice organizaţie de muncitori şi patroni având drept scop să promoveze şi să apere interesele muncitorilor sau patronilor"; o organizaţie a cărei raţiune de a exista este aceea de a apăra interesele salariaţilor şi care îşi formulează liberă programele de acţiune în acest scop, este îndreptăţită să poată să facă uz şi de forma de protest cea mai eficientă în raport cu angajatorul - greva ( Ion Traian Ştefanescu, Tratat teoretic şi practic de drept al muncii -
2010, ed. Universul Juridic, pag.828)
II. La nivel european, documentul care consemnează dreptul la greva este Carta socială europeană revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996 şi ratificată de România prin Legea nr. 74/1999, publicată în Monitorul Oficial nr. 193/ 04.05. 1999, care, în art. 6 privind dreptul la negociere colectivă consacră, în paragraful 4, dreptul lucrătorilor şi al patronilor de a iniţia acţiuni colective în cazul unui conflict de interese, inclusiv dreptul la grevă. Potrivit art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern - alin. (1) şi (2) din Constituţia
României:
„(1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern." Articolul   20 -     Tratatele internaţionale privind drepturile omului - din legea fundamentală prevede:
„(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile."
Art. 43 din Constituţia României, republicată, stipulează:
„(1) Salariaţii au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale.
(2) Legea stabileşte condiţiile şi limitele exercitării acestui drept, precum şi garanţiile necesare asigurării serviciilor esenţiale pentru societate."
III. Se impun menţionate şi prevederile legislaţiei naţionale care au reglementat, succesiv, dreptul la grevă şi drepturile de care beneficiază salariaţii participanţi la aceasta:
1.     Art. 29 alin. (3) din Legea nr. 15/1991 pentru soluţionarea conflictelor colective de muncă prevedea: ,fe durata grevei, salariaţii îşi menţin toate drepturile ce decurg din raportul de muncă, cu excepţia dreptului la salariu şi la sporuri de salariu. "\
2.  Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă (care a abrogat Legea nr. 15/1991) stipula, la art. 54 alin. (3): ,J*e durata grevei salariaţii îşi menţin toate drepturile ce decurg din contractul individual de muncă, cu excepţia drepturilor salariate."
3.     Legea nr. 168/1999 a fost abrogată de Legea nr. 62/2011 a dialogului social, care, la art. 195 alin. (1) prevede: 9iPe toată durata participării la grevă contractul individual de muncă sau raportul de serviciu, după caz, al angajatului se suspendă de drept. Pe perioada suspendării se menţin doar drepturile de asigurări de sănătate ".

Conform prevederilor art. 53 din Constituţia României, republicată: „(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lese si numai daca se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fciră a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii'."
Faţă de reglementările anterioare (Legea tir. 15/1991 şi Legea nr. 168/1999), art. 195 alin. (1) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aduce atingere însăşi existenţei dreptului la grevă, în condiţiile în care, potrivit acestuia, PE DURATA PARTICIPĂRII LA GREVĂ SALARIAŢII ÎŞI PIERD ORICE DREPT DECURGÂND DIN CALITATEA DE SALARIAT, CU EXCEPŢIA DREPTURILOR DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE. CEEA CE CONTRAVINE PREVEDERILOR ART. 53 ALIN (1) din CONSTITUŢIE, deoarece o asemenea restrângere a exerciţiului dreptului la grevă nu se impune pentru vreunul dintre motivele expres prevăzute în articolul mai sus menţionat din Constituţia României (apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.)
Vă rugăm să aveţi în vedere şi prevederile Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare - LEGEA - CADRU ÎN MATERIA RELAŢIILOR DE MUNCĂ, respectiv:
-         Art. 49 alin. (2) - (4):
„(2) Suspendarea contractului individual de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către salariat şi a plătii drepturilor de natură sal ari ală de către angajator.
(3)   Pe durata suspendării pot continua să existe alte drepturi şi obligaţii ale părţilor decât cele prevăzute la alin. (2), dacă acestea sunt prevăzute prin legi speciale, prin contractul colectiv de muncă aplicabil, prin contracte individuale de muncă sau prin regulamente interne.
(4)   In cazul suspendării contractului individual de muncă din cauza unei fapte imputabile salariatului, pe durata suspendării acesta nu va beneficia de niciun drept care rezultă din calitatea sa de salariat."

-    Alt. 51 alin. (1) lit. f): „Contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa salariatului, în următoarele situaţii: participarea la grevă"
-    Art. 233: „Salariaţii au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale."
-     Alt. 234:
„ (1) Greva reprezintă încetarea voluntară şi colectivă a lucrului de către salariaţi.
(2)     Participarea salariaţilor la grevă este liberă. Niciun salariat nu poate fi constrâns să participe sau să nu participe la o grevă.
(3)     Limitarea sau interzicerea dreptului la grevă poate intetyeni numai în cazurile şi pentru categoriile de salariaţi prevăzute expres de lege"
-     Art. 235: participarea la grevă, precum şi organizarea acesteia cu respectarea legii nu reprezintă o încălcare a obligaţiilor salariaţilor şi nu pot avea drept consecinţă sancţionarea discipl inară a salariaţilor grevişti sau a organizatorilor grevei"
Există o evidentă CONTRADICŢIE între Codul muncii - legea - cadru în materia relaţiilor de muncă - care prevede suspendarea contractului individual de muncă din iniţiativa salariatului, pe perioada cât acesta participă la grevă (art. 51 alin. (1) lit. f), dar şi faptul că, pe perioada suspendării contractului de muncă, se suspendă plata drepturilor de natură salarială de către angajator, cu excepţia situaţiei de suspendare a contractului pe durata cercetării disciplinare prealabile, şi suspendarea prevăzută de art. 195 alin. (1) din Legea nr. 62/2011- care instituie o suspendare de drept a contractului de muncă pe perioada participării la grevă, precum şi lipsirea salariatului de drepturile care decurg din calitatea de salariat, cu excepţia celor de asigurări sociale de sănătate.
Lipsirea salariaţilor participanţi la grevă de orice drept decurgând din calitatea de salariat (deci inclusiv de vechimea în muncă/în specialitate), cu excepţia celor de asigurări sociale de sănătate, CONDUCE LA RESTRÂNGEREA EXERCIŢIULUI DREPTULUI LA GREVĂ? FĂRĂ A FI ÎNDEPLINITE CONDIŢIILE ART. 53 ALIN. (1) DIN CONSTITUŢIA ROMÂNIEI, REPUBLICATĂ.
Este evident că, în condiţiile art. 195 alin. (1) din Legea nr. 62/2011 salariaţii, indiferent de sectorul de activitate în care îşi desfăşoară activitatea, pierzându-şi dreptul la sporul de vechime şi la alte drepturi decurgând din calitatea de salariat, prin simpla participare la grevă, fără a fi în situaţia unei suspendări a contractului individual de muncă din cauza unei fapte imputabile, nu îşi vor mai putea exercita în mod liber, dreptul la grevă.
In cazul personalului didactic de predare si didactic auxiliar din învăţământ, ale
căror drepturi şi interese le reprezentăm, prevederile art. 195 alin. (1) din Legea nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, afectează substanţial drepturile acestora.
In cazul acestor categorii de salariaţi, participarea la grevă le afectează vechimea în învăţământ - în raport de care se stabileşte salariul de încadrare, cât si vechimea efectivă neîntreruptă în învăţământ - în raport de care se acordă sporul de stabilitate.
Conform prevederilor art. 3 lit. A pct.2 din Capitolul I - Metodologia de calcul al drepturilor salariale care se acordă personalului didactic din Metodologia de calcul al drepturilor salariale care se acordă personalului didactic şi personalului didactic auxiliar din învăţământ, Anexa nr. 5 la Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, cu care se aplică şi în anul 2013 (conform art. 2 din O.U.G. nr. 84/2012), şi care, potrivit art. 1 alin. (4) din O.U.G. nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, se va aplica şi în anul 2014:
„2. Prin vechime efectivă neîntreruptă în învăţământ de peste 10 ani se înţelege activitatea depusă atât în calitate de personal didactic, personal didactic de conducere, îndrumare şi control, cât şi în calitate de personal didactic auxiliar, cu contract de muncă într-o unitate sau instituţie de învăţământ ori într-un inspectorat şcolar, indiferent când vechimea a fost realizată în mod neîntrerupt.
3. De prevederile pct. 2 beneficiază şi profesorii sau maiştrii instructori care au desfăşurat activitate în perioada 1984-1990 cu normă întreagă în învăţământul preuniversitar, dar cu plata salariului din alte sectoare de activitatea
în acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 3 lit. E, pct. 1 şi 2 din Capitolul II - Metodologia de calcul al drepturilor salariale care se acordă personalului didactic auxiliar - a Anexei nr. 5 la Legea nr. 63/2011, conform căruia: „ E. 1. sporul de stabilitate se acordă pentru o vechime efectivă neîntreruptă în învăţământ de peste 10 ani personalului didactic auxiliar care îşi desfăşoară activitatea în învăţământ;
2. sporul de stabilitate se acordă personalului didactic auxiliar, indiferent de perioada când a fost acumulată vechimea efectivă realizată în mod neîntrerupt a celor 10 ani în învăţământ;
Ori, în condiţiile în care, perioada participării la grevă nu este vechime în învăţământ, PENTRU PERSONALUL DIDACTIC CARE, PÂNĂ LA MOMENTUL INTRĂRII ÎN GREVĂ, NU ÎNDEPLINEA CONDIŢIA VECHIMII EFECTIVE NEÎNTRERUPTĂ DE PESTE 10 ANI, pentru acordarea sporului de stabilitate, PARTICIPAREA LA GREVĂ IMPLICĂ CA, DUPĂ ÎNCETAREA GREVEI, PERSOANA RESPECTIVĂ SĂ DESFĂŞOARE ACTIVITATE EFECTIVĂ DE PREDARE LA CATEDRĂ TIMP DE 10 ANI. PENTRU A BENEFICIA DE SPORUL DE STABILITATE.
Este evident că, în raport de aceste pierderi semnificative de natură salarială pe care le -ar suporta salariaţii participanţi la grevă, aceste categorii de personal didactic nu îşi pot exercita, în mod liber, dreptul la grevă şi că, prevederile art. 195 alin. (1) din Legea nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare contravin prevederilor art. 53 din Constituţia României, aşa cum am mai menţionat în cuprinsul prezentei sesizări.

Considerăm că exercitarea atribuţiilor care vă revin potrivit art. 59 din Constituţia României si art. 13 lit. f) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, permite soluţionarea mai rapidă a problemei constituţionalităţii prevederilor art. 195 alin. (1) din Legea nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Cu speranţa că veţi da curs cererii noastre, vă mulţumim.
Cu stimă


Președinte
Simion Hancescu.


luni, 16 decembrie 2013

CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCĂ RAMURĂ ÎNVĂȚĂMÂNT S-A PRELUNGIT DE DREPT



Adresa FSLI Nr. 1735/09.12.2013

Către,
Sindicatele afiliate,
In atenţia liderilor de sindicat,

In conformitate cu dispoziţiile art. 9 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Activitate învăţământ Preuniversitar (C.C.M.U.N.S.A.I.P.) -înregistrat la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (actualmente Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice) sub nr. 59276/02.11.2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a V-a ni*. 5/14.11.2012:
„ (1) Prezentul contract colectiv de muncă se încheie pe o durată de un an şi intră în vigoare la data înregistrării acestuia, cu posibilitatea de prelungire.
(2) Dacă niciuna dintre părţi nu are iniţiativa renegocierii lui anterior expirării, contractul se prelungeşte de drept, în condiţiile legii. "
Art. 141 alin. (1) şi (2) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare stipulează:
„(1) Contractul colectiv de muncă se încheie pe o perioadă determinată, care nu poate fi mai mică de 12 luni şi mai mare de 24 de luni.
(2) Părţile pot hotărî prelungirea aplicării contractului colectiv de muncă, în condiţiile stabilite de prezenta lege, o singură dată, cu cel mult 12 luni."
Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Activitate învăţământ Preuniversitar a intrat în vigoare în 02.11.2012, iar până la data de de 2 noiembrie 2013 niciuna dintre părţile semnatare ale C.C.M.U.N.S.A.I.P. nu a avut iniţiativa renegocierii acestuia, motiv pentru care contractul s-a prelungit de drept, până la data de 02 noiembrie 2014.
Presedinte FSLI,
Simion Hancescu,
Consilier Juridic,
Liliana Elena Glință