marți, 28 septembrie 2010

PUMNUL ÎN GURĂ PENTRU TOATĂ LUMEA

Protestele sindicaliștilor continuă. Șirul lung de proteste, marșuri, pichetări, greve, etc. de la începutul anului nu au dat rezultatele așteptate. Mai mult, am putea spune că nu s-a ajuns la nici un rezultat din moment ce liderii confederațiilor sindicale s-au luptat cu o ”gașcă” de guvernanți incompetenți și surzi. Guvernanți ce nu cunosc noțiunea de Dialog Social. Orice încercare de negociere, sau o discuție cât de cât normală este sortită din start eșecului. Deoarece dragii noștri guvernanți au dus dialogul surzilor, în sensul că au fost complet surzi la orice inițiativă, la orice propunere și la orice idee venită din partea sindicatelor, venită din partea altor factori sociali. Există și alte lucruri pe care domniile lor nu le cunosc. De exemplu nu cunosc legile țării și nici măcar legile date de ei înșiși. Motiv pentru care nici nu au cum să le respecte. HOTARIRILE judecătorești sunt făcute pentru ”fraieri”, adică pentru acele categorii sociale față de care se manifestă dispreț și ură. Este vorba nu în ultimul rând de dascăli, personal medical, presă, polițiști, etc. Ei sunt fraierii acestei nații.
Pe zi ce trece poporul suportă tot mai multe măsuri cu caracter dictatorial, tot mai multe măsuri restrictive, măsuri care lovesc într-un fel sau altul în Drepturile Internaționale ale Omului.
”Clarificarea” Legii Educației Naționale va fi un proces de lungă durată, și nici nu cred că legea se va aplica vreodată. O lege prost concepută, o lege arhaică, care aruncă Învățământul Românesc cu cel puțin 30 de ani înapoi. O lege nemediată, nediscutată cu sindicatele, cu reprezentanții părinților și elevilor. O astfel de lege nu are sorți de izbândă. Este din start sortit eșecului. Introducerea costului standard pe elev s-a dovedit de asemenea un eșec, la fel ca Legea Salarizării Unitare. Toate legile sunt impuse cu forța. Pumnul în gură.
Toate categoriile socio-profesionale sunt tratate cu dispreț și ură. Profesorii sunt incompetenți și nu își fac datoria, medicii nu sunt pricepuți la diagnosticări, ș.a. Nu se știe de ce Polițiștii au ieșit la proteste. Nu au avut nici un motiv. Presa dezinformează și destabilizează țara. Școlile românești scot pe bandă doar ”analfabeți” și ”idioți” ( uitind ca sunt produsul acestor scoli ). Tinerii vor fi prost informați de către presa dușmănoasă. În consecință, mai repede sau mai târziu vor avea de a face cu legile țării. Acceptând toate acestea, se deduce clar că nu este nevoie de dascăli, nu este nevoie de medici, nici de presă, și nici de polițiști. Drept dovadă sunt disponibilizările aberante din aceste sisteme. Și dacă a mai rămas ceva din aceste sisteme, ele sunt obligatoriu subfinanțate până la limita insuportabilului, și sub limita oricărei funcționalități minimale. Este normal să fie așa pentru o țară de mâna a doua.
Nu există nici o măsură de relansare economică, nu există dialog, nu există nimeni în afară de domniile lor. Cei care au pus mâna pe putere și nu vor să o lase acum nici în ruptul capului, mai bine distrug țara în întregime. Se pare că pe jumătate au reușit.AU REUSIT SA NE VINDA SA NE AMANETEZE.
După toate acestea, după totala ignoranță a guvernanților privind nevoile acestei nații, după legi proaste date peste noapte fără să se consulte cu nimeni, urmate de șiruri lungi de Ordonanțe care corectează sau blochează legile date tocmai de dânșii, după totala lipsă a oricărei idei economice, după disponibilizările aberante din sectorul bugetar, după tăierea a 25% a salariilor bugetarilor, care în realitate se ridică la peste 35% (în unele cazuri ajungând și pe la 70%, dacă se ține cont și tăierea tuturor sporurilor), ce mai poate urma? După măsurile restrictive aduse în legislație, după renunțarea la serviciile pazei Președintelui României, se pare că vom intra în Ultima Etapă a construirii Societății Românești Perfecte, de care ar fi mândru până și tovarășul Nicolae Ceaușescu. Urmează să se închidă posturile de televiziune. Presa va fi ”liberalizată” prin interzicere. Va fi un singur post de televiziune și câteva ziare care vor preaslăvi pe Iubitul Conducător. Constituția României se va modifica în mod obligatoriu, astfel Președintele României va fi ales, și aplaudat pe viață.
Universitățile vor funcționa după o ”Autonomie Universitară” adevărată, impusă cu forța de conducerea ministerului de resort.
De asemenea activitatea sindicală va fi interzisă. Se vor reînființa vechile sindicate a căror conducători vor fi activiști de partid. Urmat firesc de interzicerea activității partidelor politice, care au făcut și până acum foarte mult rău poporului, și au destabilizat țara.
Cam asta cred că se va întâmpla. Însă mai avem o șansă, să îi oprim din timp. Popor Român, Treziți-vă odată în Numele lui Dumnezeu. Până nu e prea târziu.

Prof. Oprea Victor
Lider
Sindicatul Liber din Învățământ Satu Mare.
Membru în Biroul Operativ SLI Satu Mare

luni, 20 septembrie 2010

TEST DE SINCERITATE

La ultimul Colegiu al Liderilor FSLI ,discutind cu un coleg despre numarul de mebrii FEN am ramas surprins .De ce ? deoarece numaratoarea “ stiuta numai de ei “ are citeva “hibe” . Se pare ca mai sunt in aceasta categorie mai MARI ca ei si in zilele noastre. SUNTEM 80 dar ADUNAM 160.Curat murder Coane Fanica. Dar sa exemplificam acest lucru supunindu-va atentiei acest fapt. In adeverinta 3494 din 17 iulie 2007 I.S.J Satu Mare ne comunica urmatoarea situatie :
- 523 membrii SLI;
- 5464 membrii SIP Satu Mare ( ca sa nu mai vorbim ca in anul in care am aparut adica 2005 numarul total SIP Satu Mare era de 5400)
La recensamintul din 2010 acelasi ISJ Satu Mare ne comunica prin adeverinta 2722 din 18 iunie ca :
- 1408 membrii SLI Satu Mare
- 4937 membrii SIP Satu Mare
Va las pe dumneavoastra sa faceti calculele si sa trageti o concluzie sperind sa nu va incurcatio la ADUNARE si la SCADERE. Dar cei din conducerea SIP Satu Mare ce parere au ??Ca pe noi tot timpul ne denigrau spunind ca suntem in jur de 150 iar ei ……Si daca tot vorbim despre SIP si spunem noi modul MIRSAV ( un cuvint prea “ fin “ ) de comportare , sa vedem cum doresc ei sa-si faca simtita prezenta. Nu prea am reactionat pina acum, nedorind sa intram in HORA lor ( sau Hoara ???) . Dorim totusi sa le adresam testul de sinceritate ( daca mai cunosc cumva ce inseamna asta ). Adevarul este ca au pus la punct un sistem de dezinformare ( prin toate mijloacele si caile ) greu de imaginat si de crezut.Ii invitam sa intre pe blog si sa citeasca acest articol sperind sa aibe si curajul de a raspunde la un prim TEST DE SINCERITATE, sinceritate pe care ar trebui sa o afiseze la sfirsitul fiecarei luni cind se intilnesc si pling pe umerii liderilor cit de greu si cit de mult se “ lupta “ pentru apararea drepturilor membrilor. Uita insa sa le spune ca SLI Satu Mare este deschizatorul tuturor actiunilor lor. Si spre exemplificare va aratam cum se lauda si RACNESC cit ii tin plaminii cu gura pina la urechi cit de multe procese au intentat . Pina la infiintarea SLI Satu Mare, intre patronat ( adica ISJ si scoli ) pe de o parte si SIP Satu Mare era o asa cum sa-i zicem , un fel de concubinaj, o colaborare strinsa de genul “ AM INTELES SA TRAITI “ ( cum de altfel credem ca exista si la ora actuala si la nivel central cind “ cineva “ de prin nu stiu care “ camera “ ( banuiti cine este acel cineva ?? )doar se uita si toata lumea vorba aia CIOCU MIC CA SUNTEM LA GUVERNARE.
Aparind SLI Satu Mare, in prima instanta, nu si-au facut mari probleme ci s-au canalizat in a ne denigra pe tote caile si mijloacele.Domnul Dragan amintind directorilor de scoli ( in sedintele de la ISJ ) ca degeaba SLI a cistigat procese , oamenii vor da banii inapoi.Banii nu s-au returnat si astfel a inceput SIP sa ne copieze facind acelasi lucru, incepind si ei procesele.
O prima intrebare domnule inginer : CITE PROCESE ATI INTENTAT PINA IN MAI 2005 ???? ( adica pina la aparitia SLI Satu Mare ) pentru apararea drepturilor membrilor?? Aveti la dispozitie acest test de sinceritate si raspundeti.Va exemplificam mai jos procesele castigate sau in curs de derulare in care S.L.I. Satu Mare a fost initiatorul. Noi va punem la dispozitie sentintele civile cu data pe ele asteptind ca si SIP Satu Mare sa puna la dispozitie sa vedem cine MINTE. Astfel :
- diferente salariale 2001-2004, plata 2 ore peste norma la educatoare si invatatoare, spor 15 % bibleotecari, spor 10 % femeile de serviciu, legea 220 grd.1 10 %, 1/25 transe suplimentare celor cu vechimea de 35,35,45 ani, spor de zona necalificati, spor de ecran 15 %,procese derivate din salar minim 880, process L 221 50 %, process decont naveta.Toate aceste procese castigate. In curs de derulare la Curtea de Apel Oradea : bani carte 100 E, legea 329 diferenta 15,5 % si 25 % bani concediu. Si ca sa incheiem cu exemplele va supunem atentiei urmatoarele :
Prin adresa numarul 342 din 5 mai 2010 am instiintat ISJ Satu Mare faptul ca SLI in colaborare cu Centru de Formare EuroStady organizeaza cursuri de formare pentru personalul didactic si didactic auxiliar.( SIP anunta cu mare FAST azi 20 septembrie acest lucru si ne cam indoim de acest lucru )
Nici macar bunul simt nu-l aveti ( de fapt nu l-ati avut niciodata )sa schimbat cite ceva “ prin punctele esntiale “ in ceea ce priveste cererea de inscriere. Doar v-ati pus sigla in loc de SLI. Mai dureros este ca la vremea aceea , adica mai 2010 ati raspindit prin scoli ca sunt cursuri neacreditate etc. Cum se poate domnule Dragan de ii indemnati pe membrii dumneavoastra de sindicatt sa urmeze astfel de cursuri FARA VALOARE.??? Si sa plateasca acesti bani ?? CUM DE VA ALINIATI FOARTE REPEDE LA TOT CE INSEAMNA ACTIVITATE SLI Satu Mare ???? Asta este activitatea sindicatului pe care-l conduceti. Ne luam dupa ei si fortam ca noi suntem initiatorii. CE PARERE AVETI ???? PUTETI DA TESTUL DE SINCERITATE ??? Ma indoiesc ca da. Ne intrebam si acum cind oare veti primi LIBER pentru a iesi pe la televiziunii ( ca doar sunteti secretar general al unei federatii……….., da puncte ,puncte ) luind act de ceea ce se intimpla la ora actuala in tara ( ca pozitie nu cred ca aveti voie ), si ne tot chemati la diferite actiuni comune la nivel local pentru a va ajuta sa fiti cit mai multi la diferite pichetari. Se pare ca “ intunecimea “ in care ii tineti pe liderii de sindicat va ajuta sa va erijati in ceea ce ar trebui sa fiti cu ADEVARAT.
Presedinte S.L.I. Satu Mare
Profesor Virgil Roman

vineri, 17 septembrie 2010

Senatul a decis că profesorii nu vor mai avea majoritatea în CA-urile şcolilor

Vineri, 17 Septembrie 2010

Reprezentanţii cadrelor didactice nu vor mai avea 50% din membrii consiliilor de administraţie ale şcolilor iar deciziile în cadrul acestora se vor lua prin vot secret, au decis joi, prin consens, membrii Comisiei senatoriale pentru învăţământ, la dezbaterile privind proiectul Legii Educaţiei Naţionale. Preşedintele comisiei, senatorul PDL Mihail Hărdău, a explicat, la finalul discuţiilor, că prin această decizie, prin care niciun grup reprezentat în Consiliul de Administraţie nu mai are majoritatea voturilor din start, s-a dorit asigurarea "unui echilibru democratic".

"La ora actuală (în forma adoptată de Camera Deputaţilor - n.r.) sunt 50%-50%, iar directorul era membru de drept în Consiliu şi bascula - ca să spunem aşa - majoritatea de partea profesorilor. Noi nu spunem că profesorii nu cunosc activitatea şcolii, dar descentralizarea presupune nu numai o mutaţie a fondurilor, nu numai a deciziilor privind banii, ci şi a deciziilor privind personalul, deci calitatea", a afirmat Hărdău.

El a spus că, la întâlnirile pe care membrii comisiei le-au avut cu reprezentanţii sistemului de educaţie, s-a reclamat faptul că reprezentanţii administraţiei locale şi cei ai părinţilor (având procente egale de câte 25% în consiliile de administraţie ale şcolilor) au o "participare pasivă", care i-ar fi "încurcat" pe reprezentanţii cadrelor didactice în luarea deciziilor. "Realitatea este însă alta. Neavând majoritate, nu aveau nicio putere să influenţeze deciziile. O majoritate este democratică dacă, din cele trei grupuri, numai două pot forma peste 50%", a spus senatorul PDL.

El a precizat că membrii comisiei au decis ca, în cazul în care consiliul are 9 membri, 4 aparţin şcolii, adică sunt reprezentanţi ai şcolii, ai cadrelor didactice, printre care şi directorul şcolii, 3 aparţin consiliului local, respectiv unul dintre aceştia este desemnat de primar, restul de 2 sunt reprezentanţi ai federaţiilor sau asociaţiilor de părinţi. Dacă sunt 13 membri, 6 sunt desemnaţi de consiliul profesoral (incluzând directorul), 3 desemnaţi de consiliul local (dintre care unul de către primar) şi 3 de către federaţiile şi asociaţiile părinţilor. Numărul membrilor Consiliului de Administraţie diferă în funcţie de numărul elevilor şcolii, în primul caz aceasta având doar director, în cea de-a doua şi un director adjunct, potrivit proiectului de lege. O altă modificare importantă operată de senatori este votul secret în cazul deciziilor luate de consiliile de administraţie.

Vicepreşedintele comisiei, senatorul PSD Ecaterina Andronescu, a subliniat că amendamentul comisiei, adoptat tot prin consens, reprezintă o modificare foarte importantă, în măsură să obiectiveze deciziile consiliului de administraţie. Potrivit lui Andronescu, este vorba de toate deciziile majore, care vizează bugetul şi patrimoniul unităţii şcolare, precum şi personalul, adică ocuparea posturilor didactice - de la constituirea comisiilor de concurs şi până la decizia finală -, acordarea gradaţiilor de merit, a calificativelor sau a sancţiunilor, după caz. Tot astfel se vor lua şi deciziile privind înfiinţarea sau desfiinţarea posturilor. Ecaterina Andronescu a mai spus că la discuţiile din comisie s-a stabilit că ministerul are atribuţii care vizează elaborarea politicilor educaţionale, implementarea şi monitorizarea acestora, inspectoratele au primit atribuţii de monitorizare a calităţii învăţământului din judeţ iar consiliile de administraţie vor lua deciziile "pe care trebuie să le ia o unitate şcolară pentru bunul mers al activităţilor didactice şi administrării acesteia".

Nu în ultimul rând, după discuţii aprinse privind participarea elevilor la luarea deciziilor în consiliile de administraţie, senatorii au decis să menţină, în principiu, forma Camerei Deputaţilor, stipulând că aceştia nu au drept de vot, însă beneficiază de statutul de invitat permanent. Nu a fost, însă, deocamdată, tranşată problema legată de posibilitatea, prevăzută în textul actual al legii, ca directorul şcolii să poată fi şi preşedinte al consiliului de administraţie. AGERPRES

marți, 14 septembrie 2010

EDUCATIA: DE LA PRIORITATE NATIONALA,LA DISPRET GUVERNAMENTAL

EDUCATIA: DE LA PRIORITATE NATIONALA,
LA DISPRET GUVERNAMENTAL


August 2010. Am luat primele salarii ciuntite. Ciuntite ilegal, desigur. Abia în octombrie trebuia să simţim reducerea salarială. În august şi septembrie se primeşte indemnizaţia de concediu, care este calculată în funcţie de ultimele trei luni de activitate (Codul Muncii, art.145) şi nu are nicio legătură cu data de 1 iulie, la care se referă documentele guvernamentale de micşorare cu 25% a salariilor bugetarilor. În consecinţă, se strâng semnături pentru un nou proces. Dar, chiar dacă îl vom câştiga, drepturile financiare obţinute vor fi, oricum, suspendate până în 2011, 2012, 2032…, suficientă vreme pentru a scăpa de griji, mutându-ne la locuri cu verdeaţă. Apropo de procesele intentate de sindicate guvernului: termenele s-au lungit şi s-au prelungit, astfel că, după şedinţa din iunie 2010, următoarea şedinţă e fixată în martie 2011. Procesul se va termina, probabil, în 2014 ! Fac şi magistraţii ce pot.
Apropo de 25% : cam cât aţi pierdut din salarii ? Dar din venituri ?
Să vedem ce câştigaserăm prin negocierile directe dintre sindicate şi guvern, prin procese, sau in cadrul comisiilor paritare sindicat - ISJ:
- pentru personalul nedidactic, un spor de 10% pentru condiţii de muncă vătămătoare sau penibile; astăzi - pierdut.
- sporul de ecran – 10-15% - pentru profesorii de informatică, laboranţi, secretare, contabile, administratori de reţea; pierdut.
- sporul de toxicitate de 15% pentru o parte dintre laboranţii şi profesorii de specialitate; pierdut.
- un spor de 15% pentru bibliotecarii arhivari, astăzi - pierdut.
- sporul de 25% pentru control preventiv, acordat contabilului-şef ; pierdut.
- salariul de merit – 15% - pentru personalul din învăţământ cu rezultate deosebite; pierdut.
- 100 euro/ an pentru achiziţionarea de cărţi şi materiale didactice pe suport electronic; pierduţi.
- sporul de 15% pentru salariaţii care deţin titlul de doctor; pierdut.
- sporurile pentru activitatea desfăşurată în mediul rural; pierdute sau diminuate drastic.
- prima de vacanţă, câştigată pentru câteva unitati scolare ( ! ) prin procese în instanţă; pierdută sau suspendată până în 2011, în cel mai bun caz.
- gratuitatea navetei prin compensarea biletelor de transport – drept pierdut prin nealocarea fondurilor necesare.
- tichete cadou pentru personalul din învăţământ, drept câştigat în comisiile paritare sindicat –ISJ şi acordat de unele primării; astăzi - pierdute.
- indemnizaţia pentru dirigenţie – 10% din salariu ; astăzi egalizată la suma fixă de 150 lei, mâine…
- al 13-lea salariu; suspendat, deocamdată, pentru anul 2010, dar putem fi optimişti pentru 2011 şi pentru anii următori…
- premiul lunar/ trimestrial din suma de 2% din fondul anual de premiere; anulat.
- acordarea unui salariu de bază – plătit de angajator – la naşterea fiecărui copil; drept anulat.
- plata orelor suplimentare pentru personalul didactic-auxiliar şi nedidactic; drept pierdut.
- bilete de odihnă şi de tratament pentru personalul din învăţământ; drept anulat.
- indemnizaţia, de cel puţin un salariu, pentru salariaţii care se pensionează la vârsta standard; suspendată.
- plata cu ora, a 2 ore / săptămână, invatatorilor, invatatoarelor si educatoarelor cu o vechime în învăţământ de peste 25 de ani si gradul didactic I, conform prevederilor articolului 45 din Statut; suspendată .
- plata coordonatorilor de structură la şcolile care nu mai au personalitate juridică; drept anulat .
Toate aceste drepturi câştigate de sindicate în ani buni de negocieri cu guverne divers colorate, cu miniştri mai mult sau mai puţin oameni de cultură, cu reprezentanţi ai prefecturilor şi primăriilor sau prin procese în instanţă, toate aceste drepturi (şi alte câteva - câştigarea, în instanţă, a unor diferenţe salariale rezultate din calcularea greşită a salariilor, timp de 3 ani, de exemplu) sunt astăzi anulate. Pierderea lor este cumplită, pentru că ele nu se adăugau unor salarii mari, ci unora extrem de mici, insuficiente pentru a asigura condiţii de viaţă decente. Aceste sporuri, indemnizaţii şi ajutoare erau forme acceptate de majorare a veniturilor personalului din învăţământ, tocmai pentru că guvernele erau conştiente că salariile erau de mizerie.
Începând cu noiembrie 2009 situaţia s-a schimbat complet. Mai întâi, fapt fără precedent în şcoala românească, profesorii au fost băgaţi în concediu fără plată în timpul semestrului I, pentru a li se opri câte 15% din salariu în lunile noiembrie şi decembrie. Apoi s-au cerut 15.000 de disponibilizări în sistem. Din ianuarie s-au reţinut, treptat, toate sporurile, chiar şi acolo unde Contractul Colectiv de Muncă mai era valabil câteva luni. S-au experimentat metode noi de sub-finanţare a educaţiei: trecerea parţială a cheltuielilor şcolilor la bugetul primăriei, desfiinţarea unor instituţii de învăţământ, finanţare calculată în funcţie de numărul de elevi şi profilurile şcolii, blocarea posturilor vacante etc. « Mă mir că nu blochează guvernul şi anul şcolar: ar mai sta elevii pe acasă, profesorii nu ar primi salarii, nu ar fi cheltuieli de întreţinere în şcoli… Mă mir că nu le-a venit ideea ! » - spunea, cu tristeţea uimită a lui Moromete, un coleg, lider sindical.
În paralel, s-a dus o campanie de culpabilizare a profesorilor. Mai veche decât sloganul preşedintelui, « salarii contra performanţă », inducând ideea parşivă că salariile actuale mici se explică prin lipsa de performanţă şcolară.
Programele şcolare au fost genial gândite, pentru ca structurarea logică a materiei să fie anulată şi pentru ca, prin supraîncărcare informaţională, elevii să nu mai înţeleagă nimic. Zecile de manuale alternative pe nivel au făcut ca fiecare clasă şi fiecare elev să înveţe altceva, relativizându-se astfel întreaga cultură, spulberându-se criteriile de valoare. Examenele serioase, de informaţie ştiinţifică şi de creaţie – olimpiadele şi sesiunile ştiinţifice - au fost înlocuite de Canguri de toate specialităţile, unde elevii plătesc pentru a completa nişte grile în maniera benzilor desenate pentru analfabeţi. Profesorilor nu li se mai cere să facă instrucţie şi educaţie, ci dosare în număr infinit pentru sutele de comisii cu nume imposibil de citit, denumiri care nu pornesc de la o semnificaţie, ci sunt alcătuite prin abreviere. Şcolile au încetat să mai creeze elevi informaţi şi educaţi, în schimb produc hârtii şi dosare, mai multe, mai frumoase, mai stufoase. Profesorii adună adeverinţe şi diplome lipsite de valoare, fac masterate inutile pe bani mulţi, din propriile buzunare, căci perfecţionarea nu mai este gratuită, îşi pierd motivaţia şi demnitatea. Puşi să facă altceva decât ceea ce ştiu, profesorilor li se induce sentimentul eşecului. Conducerea prin culpabilizarea celor conduşi este extrem de eficientă. Senzaţia permanentă de eşec face din oameni victimele perfecte ale sistemului.
Vă amintiţi procesul Ceauşeştilor ? Parodia aceea tragică şi grotescă de complet de judecată ?! Procurori, judecători, avocaţi ai apărării, toţi surzi şi orbi, cu minţile sedate de imperativul condamnării la moarte. Toţi acuzând fără dovezi, folosind fraze propagandistice şi minciuni, agresivi şi intoleranţi, de teamă că Ceauşescu ar putea să se apere. De cealaltă parte, patetici, Ceauşeştii, încercând să spună ceva « ca simpli cetăţeni », de parcă simplii cetăţeni ar fi avut vreodată drepturi respectate de Putere.
Ei bine, suntem în aceeaşi situaţie ! Un sistem surd şi orb, inuman, setat să-şi îndeplinească scopurile, indiferent la consecinţe, şi - de cealaltă parte - noi, patetici în speranţele noastre că lucrurile vor reveni singure la normal.
Controlul Puterii prin culpabilizarea poporului e din ce în ce mai vizibil: întrebat la o emisiune cine se face vinovat pentru starea naţiunii, un reprezentant al guvernului a spus « toţi românii, fiecare român are partea lui de vină pentru această criză ». Un altul susţinea că bugetarii sunt vinovaţi pentru că au acceptat să primească salarii mărite artificial de guvernele anterioare. Generalizarea vinovăţiei şi orientarea bogăţiei către sursele de putere, potenţarea corupţiei şi babilonizarea ţării sunt elementele definitorii pentru această etapă de guvernare.
Ce e de făcut ?! În vremuri de linişte socială şi de stabilitate economică, sindicatele lucrează prin liderii lor; aceştia se întâlnesc periodic cu patronatele şi obţin diferite avantaje pentru sindicalişti, aşa cum au fost acelea, pierdute astăzi, din contractele colective de muncă. În vremuri de criză economică, de instabilitate politică şi socială, sindicatele se bazează pe toţi oamenii lor, au nevoie de solidaritatea tuturor membrilor.
E greşit să credem că nu mai avem nimic de apărat, nimic de pierdut.
Sunt puse în discuţie titularizarea în învăţământ şi mărirea normei didactice, pierderea dreptului de prelungire a activităţii după vârsta standard de pensionare, plata dirigenţiei, micşorarea punctului de pensie, disponibilizări masive etc., toate într-o nouă Lege a învăţământului, clocită de mai multe luni, promisă pentru 01.01.2011.
Tot atunci trebuie să apară şi Legea salarizării unitare, în care poziţia oamenilor şcolii în grila de salarizare este, oricum, mult sub aşteptări şi necesităţi.
Mai mult, calculul salariilor se va face prin raportare la salariul mediu pe economie, preconizat a fi, în 2011, de 860 lei, dar redus astăzi la 640 lei, prin propunerile guvernului. Sindicatele solicită, cel puţin, 750 lei salariu minim, oricum sub suma prognozată, deci – sigur - salariile vor fi mai mici decât cele preconizate.
Dacă adăugăm şi faptul că au fost micşoraţi cu 25% şi coeficienţii de ierarhizare (astfel, un profesor cu definitivat, cu 2-6 ani vechime, va avea un coeficient de ierarhizare de 1,95, în loc de 2,2 ; un profesor debutant va avea un coeficient de ierarhizare prognozat de 1,9 , în loc de 2,1 ; un profesor cu 6-10 ani vechime va avea 2,56, în loc de 2,75 etc.), este extrem de clar că salariile din 2011 vor fi chiar mai mici decât cele micşorate astăzi cu 25%.
Trebuie să facem ceva ! Nu este suficient să ne băgăm capetele sub nisip precum struţii şi să ne gândim că îi vom obliga pe toţi elevii să vină la meditaţii sau vom munci după cum suntem plătiţi, adică cu 25-50% mai puţin.
Suntem mai mult decât nişte simpli cetăţeni. Suntem profesori, instruiţi pentru a forma generaţii de oameni. Nu suntem nici singuri. Artiştii îşi organizează propriile forme de protest (unele nepotrivite, precum renunţarea la scenă, când scena ar trebui să fie spaţiul de reprezentare şi conştientizare a spectatorilor). Vor mai fi şi alţii, dar noi trebuie să ne găsim propriile soluţii, propriile noastre metode, solidarizându-ne cu elevii şi părinţii, nu împotriva lor. Avem aceleaşi scopuri, aceleaşi aspiraţii. Trebuie ca şcoala să-şi desfăşoare activitatea în lumina versurilor şi ideilor lui G.Coşbuc, idei atribuite de acesta lui Decebal: « Dar nu-i totuna leu să mori / Ori câne-nlănţuit ».
Nu e totuna nici cum trăieşti !

Vicepresedinte al Sindicatului Invatamant « Valea Prahovei » prof. Octavia Floricică

luni, 13 septembrie 2010

ACTIUNI IN JUSTITIE IN DERULARE ALE S. L. I. SATU MARE in luna septembrie 2010

In perioada 01 septembrie 30 octombrie 2010, S.L.I. Satu Mare are programate urmatoarele actiuni in justitie:
1. 02 septembrie 2010 dosar 2647/83/2010 Sc. Petresti, dosar2642/83/2010 Sc. Berveni, dosar 2641/83/2010 Sc. Andrid, dosar 2636/83/2010 Sc. Sacaseni, dosar2178/83/2010 Sc. Nr.3 Care, dosar 857/83/2010 Lic. Romano-Catplic Carei;
2. 09 septembrie 2010 dosar 1853/83/2010 Colegiul Iuliu Maniu Carei, dosar 3393/83/2010 Sc. I. Creanga, dosar 1054/83/2010 Liceul Ortodox SM;
3. 16 septembrie 2010 dosar 2649/83/2010 Sc. Piscolt, dosar 1631/83/2010 GPP nr.1 Carei, dosar 1634/83/2010 GPP Draga Mea, dosar 1860/83/2010 Colegiul M. Eminescu, dosar 1867/83/2010 Sc. V Lucaciu, doasr 2179/83/2010 Sc.nr.1 carei, dosar 2638/83/2010 Lic. S. Barnutiu, dosar 2640/83/2010 Colegiul Iuliu Maniu, dosar2645/83/2010 Sc.nr.1 Carei, dosar 3665/83/2010 Sc. Nr. 10 SM, dosar 3667/83/2010 Colegiul T. Vuia, dosar 3663/83/2010 Sc. L. Blaga, dosar 3664/83/2010 Colegiul I.I.C. Bratianu;
4. 23 septembrie 2010 dosar 858/83/2010 Colegiul I.Maniu, dosar 1852/83/2010 Sc.nr.1 Carei, dosar 1851/83/2010 Sc. V Lucaciu Carei, dosar2652/83/2010 Sc. Nr. 3 Carei, dosar 2646/83/2010 Sc. Lucaceni, dosar 1630/83/2010 Sc. I. Creanga, dosar 4584/83/2010 Colegiul M. Eminescu, dosar 4519/83/2010 Sc. I. Creanga, dosar 4518/83/2010 Liceul german, dosar 4520/83/2010 Colegiul I. Maniu, dosar 2637/83/2010 Liceul Romano Catolic Carei, dosar 2639/83/2010 Liceul theoretic Crei, dosar 2648/83/2010 Sc. Urziceni, dosar 2651/83/2010 Sc.V. Lucaciu Carei, dosar 1855/83/2010 Sc. O. Goga, dosar 1859/83/2010 Sc. Nr. 7 SM, dosar 1866/83/2010 Sc. Tasnad, dosar 2538/83/2010 Liceul Sportiv, dosar 1639/83/2010 Liceul Ortodox, dosar 1635/83/2010 Sc. A.Haiduc Trip, dosar 2653/83/2010 GPPnr.3 Carei, dosar 1850/83/2010 Sc. Lucaceni, dosar 2644/83/2010 Sc. Capleni, dosar 2643/83/2010 Sc. Camin, dosar 2634/83/2010 SAM Pir, dosar 2535/83/2010 Sc. Sanislau, dosar 856/83/2010 Liceul Barnutiu carei ;
5. 30 septembrie 2010 dosar 4072/83/2010 Sc. D Pop SM, dosar 4073/83/2010 Sc. D Pop SM, dosar 4075/83/2010 Sc. Nr. 1 Negresti, dosar 4071/83/2010 SAM Tirsolt, dosar 4074/83/2010 Sc.nr. 1 Negresti

miercuri, 8 septembrie 2010

Câte ore-cur şi câte ore-cap prestează preşedintele Băsescu?

Fostul consilier prezidenţial Andrei Pleşu, în ultimul număr din „Dilema Veche", spunea că "un preşedinte nu trebuie să se dea pe sine drept exemplu de precaritate salarială. E aproape stingheritor să te afli în situaţia de a explica unui preşedinte de ţară că cele 16 ore de predare ale unui profesor au, ca fundal, lungi zile şi ani de pregătire, că actorii nu prestează strict două ore pe seară, ocupându-se, în restul timpului, cu tăierea frunzei la câini, că nu toate meseriile pot fi reduse, cum spunea, cândva, academicianul Grigore Moisil, la numărul de ore-cur petrecute la birou. E nevoie şi de ore-cap, greu cuantificabile".
Declaraţia lui Andrei Pleşu este inspirată dintr-un articol al fostului consilier prezidenţial Zoe Petre. Aceasta explică pe blog cum stă treaba cu academicianul Grigore Mosil.
''Grigore C. Moisil, marele matematician în preajma căruia am avut privilegiul să petrec lungi ani, avea despre programele de lucru o opinie atât de des exprimată încât a intrat în folclorul moisilesc de bază. El (sau discipolii care îl imitau cu umor şi afecţiune, nimeni nu mai poate şti cu precizie) spunea aşa: Matematica NUu se face în orrrhe de birou. Dimineaţă când te scoli, faci matematică; când te speli pe dinţi, faci matematică, şi, dacă nu te speli pe dinţi, faci matematică atunci când nu te speli pe dinţi! Somat să-şi facă public programul de 8 ore de muncă, Grigore Moisil a prezentat odată o foaie de hârtie frumos lineată, pe care scrisese aşa:
Luni
ora 8 - ora 9.50: curs, Amfiteatrul Ţiţeica
ora 10 - ora 11.50: consultaţii, catedră
ora 12- ora 16: timp de gândire, în sectorul de Cultură al Parcului de Cultură şi Odihnă «I.V. Stalin».
Altădată însă, exasperat, i-a trimis rectorului o hârtie pe care scria, mare: Vă rog să precizaţi dacă vă referiţi la ORE-CAP sau la ORE-CUR", scrie Zoe Petre pe blog într-un material intitulat "Necrolog pentru Domnul Trandafir".
Dat fiind faptul că preşedintele Traian Băsescu a anunţat că domnia sa lucrează 16 ore pe zi, avem şi noi o întrebare: câte din aceste ore sunt, domnule preşedinte, ore-cur şi câte ore-cap? Nu de alta, dar după cum merge ţara, e sigur că nu toate sunt ore-cap.

marți, 7 septembrie 2010

Priorităţile Ministerului Educaţiei: păpuşi în grădiniţe

Ministerul Educaţiei vrea să doteze grădiniţele din România cu păpuşi care au diferite dizabilităţi sau reprezintă diferite rase. Potrivit site-ului de achiziţii publice, ministerul va aloca 9.306.980 de lei, fără TVA, pentru achiziţionarea a: 12.577 de păpuşi din fiecare set, 12.577 de truse medicale de jucărie, 12.577 seturi vehicule de jucărie, 12.577 jucării adecvate activităţilor de tip casnic şi 12.577 aragaze, frigidere, maşini de spălat rufe, aspiratoare etc.
Licitaţia rămâne deschisă până la data de 11.10.2010, iar achiziţia publică face parte din Proiectul pentru Reforma Educaţiei Timpurii.
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ dezaprobă această iniţiativă şi îşi exprimă dezamăgirea faţă de acţiunile ministrului Educaţiei Daniel Funeriu care nu cunoaşte nici acum nevoile reale ale unităţilor de învăţământ preşcolar.
În acest sens îi transmitem domnului ministru o listă cu materialele de care au nevoie personalul didactic din grădiniţe şi copiii, pentru un act educaţional de calitate: reparaţii curente ale clădirilor, mai ales în cazul unităţilor care nu au primit autorizaţie de funcţionare, lucrări de igienizare, materiale de curăţenie şi dezinfectanţi, mobilier, rechizite şcolare, cărţi de poveşti, truse de construcţie care să stimuleze creativitatea preşcolarilor. Acestea sunt doar o parte dintre cerinţele pe care le au colegii noştri, iar problemele şi necesităţile sunt diferite de la o grădiniţă la alta.
În plus, îi reamintim domnului ministru că 2010 este anul în care Guvernul din care face parte a anunţat că este anul în care trebuie să strângem cureaua şi să facem achiziţiile de strictă necesitate. Prin urmare, păpuşile pe care vrea ministerul să le achiziţioneze reprezintă o prioritate?

sâmbătă, 4 septembrie 2010

România cu lanţul de gît

Lanţul e de aur, România nu mai ştim prea sigur ce mai e şi a cui. Realitatea demografică s-a schimbat brusc, ca o furtună sosită din senin. Suntem sub ocupaţie, dar nu se vede nici o armată. Suntem colonizaţi de o populaţie certăreaţă şi nesimţită, venită din nici o stepă, adusă de nici un avion. O populaţie care a evoluat în interiorul corpului naţional, ca fetuşii din Alien, şi care iese acum prin burtă,urland din toţi bojocii: "Am avere, am valoare!"
E ca şi cum undeva, în secret, cineva ar fi dat drumul la o maşină de mal uman care acoperă încet-încet naţiunea lui Sadoveanu, a lui Eliade şi a lui Nichita... Incubatoarele de incubuşi din cartierele periferice, fabricile de cetăţeni ale lui Ceauşescu, tradiţia celor 15 copii în sălaşele de nomazi, cine mai ştie? Lumea de pe stradă nu mai e cea pe care o ştiam din copilărie. Tata Ioan şi Tanti Mimi, familie veche, cu casă în Cezar Bolliac, făcută la 1870, au lăsat în urmă un copil, care a mai făcut un copil, blond şi bucălat şi bine crescut, cu care mă jucam acum 40 de ani. Pană la urmă, a plecat în străinătate, la studii şi nu s-a mai întors niciodată. La fel, jumătate din stradă: urmaşii burgheziei care a avut timp să dospească elite. În locul celor dispăruţi, au apărut rufele colorate întinse la uscat şi boxele scoase pe fereastră.. În locul bunicii care ne spunea să nu scuipăm pe jos, s-a aşezat bunica ce-şi trimite nepoţii după băutură şi scuipă seminţe pe trotuar.
Peste tot miroase a moarte prin sufocare: e ca şi cum o prezenţă grea şi absurdă s-ar fi aşezat peste cerul nostru, peste felul nostru de a fi, peste ce credeam că e bine şi mai ales peste ce credeam că e frumos. Cefele groase nu mai sunt de mult buletinul de identitate al bulgarului: cetăţeanul român, cu lanţul de-un kil jumate, îi bate acum obrazul profesorului care se căzneşte să-i educe odrasla: "Bine, bre, crezi că eşti tu mai dăştept? Ia să văd ce maşină ai!".
Noul domn Goe nu mai e nici măcar simpatic: e viitor combinator şi dealer de droguri, viitor culturist, viitor ce vreţi voi, în afară de viitorul ţării lui, care se va mulţumi, de la un punct, doar cu trecutul..
Despre România, alternativa Caragiale nu mai are ce spune. Populaţia care ne înlocuieşte nu mai e nici măcar ridicolă. E dincolo de asta, în sensul cel mai rău şi primitiv cu putinţă. Scriitorul nu mai poate face nimic: e nevoie de etolog, de veterinar, de dresor.
Acum cateva zile, am văzut la Craiova parada acestei Românii Noi, triumful Mafiei înhămate la coşciugul lui Caiac, în semn de veşnic respect pentru o viaţă de crimă şi muşchi în sînge... Oamenii ăia care dădeau ordine poliţiei se pregătesc să dea asaltul final, spre puterea oficială, după ce au pus mana pe cea simbolică: ascultăm muzica lor, ne refacem reperele după valorile lor, suntem călcaţi de maşinile lor. Undeva, departe,Uniunea Europeană şi moda corectitudinii politice ne învaţă să mulţumim frumos pentru asta şi să ne ştergem la gură. Am fost o naţiune, devenim o sumă de triburi. Suntem o ţară ocupată de hoarde sosite din pantece de mame eroine. O ţară pusă la respect cu pumnul plin de tatuaje, o ţară în care fiul naiv şi sărac al ţăranului (caţi or mai fi aşa) îşi face educaţia din textele de pe Taraf TV şi meseria de la şuţii cu care se întalneşte la Gara de Nord, cand se dă jos din autobuz.
Marginea lumii s-a răzbunat dand buzna în centru, pusă pe jaful identităţii naţionale, întocmai ca barbarii care năvăleau în Roma, surprinşi că localnicii n-au puterea să lupte.
Ţara cea nouă, care vine peste noi, nu mai are nevoie de ce-am strans în muzee şi-n cărţi.
Dar se va bucura, un pic, de efortul nostru. Cartea de română se poate retrage în privata din curte, unde îşi va îndeplini ultima menire, neprevăzută de nici un critic. În locul ei, discurile cu manele răman să sfideze eternitatea.
Cu ele nu poţi să te ştergi la fund. Chiar dacă ai vrea.
Lucian Mîndruţă